Tuesday, October 9, 2012

Adevărații PERDANTI la Cluj-Napoca prin intarzierea platilor catre proeictele POSDRU





Cluj-Napoca,
10 octombrie 2012

                                                            Comunicat de presa

“Adevărații PERDANTI la Cluj-Napoca prin intarzierea platilor catre proeictele POSDRU”

Grupul de iniţiativă civica „Lobby pentru Cluj”, parte a Coaliției 52 (www.coalitia52.ro ) și Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean a organizat marți, 9 octombrie 2012, la sediul Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean, masa rotundă cu tema:
            „Cine sunt adevărații PERDANȚI la Cluj-Napoca prin intarzierea platilor catre proeictele POSDRU?”
           
            Scopul mesei rotunde C52 este de a sublinia public  impactul benefic al acestor proiecte in  comunitate si situatiile critice aparute datorita blocajului finantarilor.
            Deoarece ne dorim deblocarea reala a finantarii proiectelor POSDRU si castigarea respectului cuvenit partenerilor contractuali si de dialog, continuam demersul Coalitiei 52 de a gasi povesti de impact ale proiectelor POSDRU. Astfel am invitat coordonatori ai proiectelor finantate prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane -  POSDRU precum si alti factori interesati. Iata ce spun cei care coordoneaza astfel de proiecte si situatiile critice in care se alfa:
           
            Dan Marius manager al firmei Calitop, companie care este parterener in doua proiecte cu finantare de  2,5  si 5 milioane de euro. Firma ofera consultanta mai multor societati de renume din tara, care, in urma cursurilor organizate pentru angajati, au reusit sa isi reduca cheltuielile semnificativ. Peste 8 milioane de euro reprezinta economiile generate companiilor beneficiare in contextul in care aceste proiecte se afla doar jumatatea implementarii, depasind astfel valoarea totala a celor doua proiecte (7.5 mil. Euro).
            “Companiile multinationale si societatile pentru care am organizat acete cursuri  ne-au trimis scrisori de felicitare si de sustinere in continuare a proiectului, pentru a se derula si in viitor”.
            “Societatea noatra este intr-o stare de colaps, de blocaj complet, datorita blocarii platilor prin intermediul POSDRU. Societatea a cheltuit peste 300.000 de euro din fonduri proprii, avand doar 16 consultanti. Conturile bancare sunt blocate. Blocajul duce la o scadere a credibilitatii mai ales fata de colaboratori (hoteluri, CFR, etc), personalul ultracalificat nu mai este motivat sa lucreze. Daca se destrama echipa de lucru, ducerea la bun sfarsit al proiectului nu mai este posibila in formula actuala, proiectul avand mult de suferit.”
            “Statul roman este cel care pierde cel mai mult, pentru ca, prin neplata salariilor. Blocajul  se datoreaza si celor care nu au stiut sa gestioneze acesti bani.”

            Silviu Ispas reprezinta Institutul de Formare Economica si Sociala CLUJ si membru in Consiliul de Coordonare Naţională a Pactelor Regionale pentru Ocupare şi Incluziune Socială  (reprezinta peste 800 entitati de formare profesionale si asociatii neguvernamentale cu legatura directa sau adiacenta in dezvoltarea resurselor umane si foarmare profesionala.) are o experienta de 16 ani in proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane.       
            “Azi platim” faptul ca in urma cu doi ani s-au redus salariile angajatilor apartinand autoritatilor de management, personalul nu mai este motivat sa lucreze sau a parasit sistemul, “Platim nota de plata” pentru ca sunt politizate functiile de conducere din aceste organisme, mai mult, asistam la lipsa personalului in aceste organisme de gestionare a fondurilor europene.”
            Domnul Ispas da exemplu celor de la FRCCF – Fundatia Romana pentru copii, comunitate si familie, cu activitate remarcabila,  care au fost nevoiti sa isi vanda sediul su suma de 350.000 euro pentru ca nu mai reuseau sa asigure finantarea in conditiile intarzierilor foarte mari la decontarea cheltuielor. Acum, nu au garantia ca pot sa  redobandeasca sediul cand va expira contractul cu clauza de rascumparare.
            “Am solicitat amnistie pentru penalitatile aplicate pentru neplata contributiilor obligatorii la stat insa ni s-a sugerat sa ne adresam direct Ministerului de Finante cu aceasta solicitare.”

            Bogdan Orza, conferentiar la Universitatea Tehnica sustine ca proiectul initiat de Universitatea Tehnica in colaborare cu alte universitati mari din Transilvania: Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Univeristatea Transilvania Brasov si Universitatea Politehnica din Timisoara, prin care dezvolta un master profesional “e-media”, “e-guvernare”, “e-sanatate” si “e-afaceri”, introduce in COR patru noi coduri ocupationale, este un proiect care  din luna februarie 2012 intampina dificultati.

            Lucia Cojocaru presedinte SLIPC precizeaza ca Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, la care este afiliat si Sindicatul Liber al Invatamantului Preuniversitar Clujean, are in derulare cinci proiecte pe fonduri europene in cele 8 regiuni de dezvoltare si 27 miliarde lei vechi de recuperat. Filiala din Judetul Bistrita-Nasaud are in derulare un astfel de proiect, are deja conturile blocate desi are de recuperat 250.000 de ron. Federatia acumuleaza sume restante pe ultimele 7 luni, iar peste 65 de persoane trebuie sa incaseze sume restante pentru salarii.

            Concluzia generala a mesei rotunde a fost accea ca toti cei implicati in aceste proiecte mai pot apela doar la presiunea publica asupra decidentilor pentru deblocarea integrala a platilor restante si stoparea tertipurilor procedurale pentru amanarea acestora.

            Iosif Pop – membru Lobby pentru Cluj si Presedinte al Consiliului Civic Local: “Daca privim pe termen lung, aceasta situatie critica are o singura solutie: diminuarea birocratiei si profesionalizarea aparatului institutional. Pana la sfarsitul anului prin intermediul initiativei civice Lobby pentru Cluj, vom lansa consultari publice de amploare care sa genereze solutii de diminuare a aparatului institutional cu 30 % prin metode specifice de eficientizare care si-au aratat rezultatele in mediul privat, descrise de domnul Marius Dan (Calitop) respectiv prin implementarea solutiilor de e-guvernare descrise de domnul Conf. Bogdan Orza ( UTCN). In acest sens, Primaria Cluj-Napoca ar putea fi un prim caz studiat intr-un sir de 10 orase mari din Romania.”

****************

Coaliția 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului dintre societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.
                                                       

Tuesday, June 12, 2012

Rezultate masa rotunda: "Viziunea strategica pentru dezvoltarea sustenabila a municipiului Cluj-Napoca"

PDFImprimareEmail
COMUNICAT DE PRESA
7 iunie, 2012
Coalitia 52 a organizat joi, 7 iunie 2012, ora 14:00, la sediul Sindicatului Liber al Învatamântului Preuniversitar Clujean, Piata Stefan cel Mare nr. 4/19, sala 20, o masa rotunda la care au participat trei candidati la alegerile locale din 2012, trei reprezentanti ai mass media locale si reprezentantii Coalitiei 52 de la nivel local.
• Tema mesei rotunde a fost „'Viziunea strategica pentru dezvoltarea sustenabila aMunicipiului Cluj”. Scopul mesei rotunde C52 a fost acela de a stimula dezbaterea electorala reala si de continut în jurul unei probleme de interes major, prin colectarea de solutii concrete si argumentate. La masa rotunda au participat trei candidati la functia de primar al orasului: Ioan Avram PRM, Emil Culda PNTCD si Mircia Giurgiu independent;
Acestia si-au prezentat platformele electorale, timp de opt minute.

Obiectivul întâlnirii a fost transferul catre publicul votant a ratiunilor pentru care o viziune strategica de dezvoltare pe termen lung este necesara, aspectele principale privind sustenabilitatea dezvoltarii urbane si, în contextul alegerilor, angajamentele candidatilor din aceasta perspectiva privind dezvoltarea Clujului si modalitatile de atingere a angajamentelor.

Viziunea strategica cea mai recenta privind dezvoltarea Clujului este asumata de catre primarie prin documentul privind dezvoltarea municipiului în perioada 2007-2013 si poate fi gasita la adresa  http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/strategie/Strategia_Municipiului_Cluj_Napoca.pdf.
Potrivit acesteia, 'Cluj Napoca va fi un centru regional al inovatiei si oportunitatilor, o destinatie turistica atractiva, un loc placut în care sa traiesti, sa muncesti si sa studiezi; un oras cu autoritati locale responsabile si deschise, cu cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata.'
Pentru orizontul 2020 sunt luate în considerare urmatoarele categorii de aspecte: dezvoltareaurbana integrata, internationalizare, mobilitatea urbana, transportul sustenabil, turismul urban, eficienta energetica. Directiile strategice de dezvoltare ale municipiului sunt sustinute si de strategia la nivel judetean care configureaza o viziune orientate catre anul 2050. Astfel, Judetul Cluj iinteste ca în 2050 sa fie cea de-a doua regiune din România, dupa Bucuresti-Ilfov, din perspectiva dezvoltarii, si cel mai important pol economic, medical si educational în teritoriul delimitat de principalele capitale central si est-europene: Bucuresti si Budapesta. Cu o economie moderna si competitiva, bazata pe oportunitatile culturale si stiintifice, Clujul va oferi locuitorilor sai un standard de viata înalt, în armonie cu mediul înconjurator si încurajând spiritul civic. Directiile strategice principale de realizare a viziunii se axeaza, practic, pe municipiu si hinterlandul sau, care ar trebui sa functioneze ca un centru economic modern si competitiv, pol stiintific si educational, pol medical, centru turistic si cultural, centru al Transilvaniei, usor accesibil si cu o infrastructura moderna, metropola europeana, parte a unui judet verde, echipat cu servicii publice de cea mai buna calitate.
Necesitatea unei viziuni strategice de dezvoltare pe termen mediu si lung 
Discutiile între participantii prezenti au abordat urmatoarele aspecte importante ale planificarii strategice si implementarii planurilor strategice de dezvoltare:

1. Necesitatea fundamentarii planurilor de dezvoltare ale municipiului pe o viziune strategica orientate pe termen lung si detaliata în obiective si planuri de implementare etapizate;

2. Clujul trebuie sa îsi assume în mod real, transparent si practic rolul regional, national si international;

3. Necesitatea asigurarii transparentei si mobilizarii comunitatii clujene în proces în vederea atât a asumarii strategiei cât si a validarii unei abordari pe termen lung si a asigurarii continuitatii;
4. Sustenabilitatea viziunii consta în capacitatea acesteia de a se adresa în mod integrat si pe termen lung aspectelor economice, sociale, de mediu, de a raspunde provocarilor asteptate si neasteptate, de a pune în valoare potentialul de dezvoltare si a rezolva problemele comunitatii, de a angaja comunitatea, de a crea lideri informali si de a sustine mândria locala;
5. Viziunea strategica trebuie sa raspunda problemelor si provocarilor, trebuie sa valorifice potentialul de dezvoltare, sa asigure competitivitatea si coeziunea zonei de influenta a Clujului;

6. Viziunea strategica sustenabila acopera cel putin trei mandate si constituie o provocare pentru toti cei implicati la asigurarea continuitatii;

7. Viziunea strategica trebuie sa fie detaliata, prin obiective si programe pâna la nivel de proiecte pe baza consultarii si angajarii permanente a comunitatii, pornind de la valorile si aspiratiile acesteia; odata aprobata, ea trebuie sa reuneasca factorii politici în implementare; 

8. Actorii urbani trebuie implicati în mod real, deschis, participativ atât în planificarea viziunii cât si în implementarea strategiei prin proiecte asumate, organizate în timp si alimentate în mod transparent cu resurse. Implicarea în procesele de planificare, decizie si implementare contribuie la emanciparea comunitatii si la responsabilizarea fiecarui actor urban;

9. Primaria si actorii urbani trebuie sa asigure baze de date (sociale, economice, buget, patrimoniu local etc) actualizabile si transparente (publicate pe site) pentru construirea strategiei, monitorizarea si controlul implementarii; în lipsa datelor, transparenta nu poate fi asigurata iar primaria, bugetul local, comunitatea vor avea de suferit;

10. Strategia, politicile sectoriale, PUG si PUZ-urile trebuie sa se alinieze altfel apar derapaje costisitoare pentru comunitate, coruptie etc;

11. Candidatura Clujului pentru Capitala Culturala 2020 necesita deschidere, asumare din partea tuturor actorilor urbani si a comunitatii, cooperare pentru cresterea atractivitatii si îmbunatatirea eticii în constructii si dezvoltare urbana;

12. Necesitatea responsabilizarii individuale în actul decizional tehnic si politic la nivelul Primariei si Consiliului Local prin impunerea semnaturii personale pe decizie, pentru prevenirea neclaritatilor, coruptiei, aranjamentelor, daunelor financiare;

13. Dezvoltarea economica, a competitivitatii, inovarii necesita un parteneriat solid si asumat privat-public-academic-comunitate si se bazeaza pe o strategie pe termen lung si utilizarea unui instrumentar diversificat de solutii de tipul: cluster economic, pol agroindustrial, pol de competitivitate etc;
14. Zona Metropolitana Cluj nu functioneaza, a fost compromisa colaborarea între localitatile membre si Clujul va suferi pe termen mediu în configurarea si exercitarea rolurilor teritoriale la nivel regional, national si international.
Opiniile candidatilor privind viziunea de dezvoltare strategica si sustenabila a municipiului, potrivit aspectelor puse în discutie si mentionate mai sus, au pus în evidenta urmatoarele aspecte:
1. Viziunea strategica trebuie sa integreze o diversitate de componente: cresterea consumului, exporturile, investitii în tehnologie, investitii publice (transport urban, utilitati, servicii publice, energii regenerabile etc), grija la cresterea costurilor vietii în municipiu, sistemul de taxare, aspectele sociale

2. Dezvoltarea sustenabila pentru Cluj presupune abordarea simultana a:
- dimensiunii urbane, respectiv dezvoltare urbana pe orizontala, functionarea zonei metropolitane, asigurarea documentatiilor de urbanism, a strategiei pe termen lung, a inventarului patrimoniului local, dezvoltarea sistemului de spatii verzi si valorificarea prezentei apei în oras, asigurarea energiei ieftine si curate, sustinerea domeniului universitar si a industriei de inteligenta;

- dimensiunii sociale respectiv asigurarea calitatii vietii, transparenta planfocarii, implicarea comunitatii, stimularea participarii în viata cetatii a diverselor categorii ale comunitatii, integrare si valorificarea identitatii;

- dimensiunii economice, respectiv asigurarea unei gândiri strategice pe termen lung privind competitivitatea si asigurarea locurilor de munca, stimularea economiei locale si a întreprinzatorilor de toate anvergurile, utilizarea solutiilor innovative, valorificarea potentialului de dezvoltare, a patrimoniului si identitatii locale;

- dimensiunii culturale, respectiv pozitionarea Clujului pe harta României ?si a Europei ca burg European, stimularea cooperarii între institutiile culturale, dezvoltarea componentelor culturale, valorificarea identitatii culturale locale/ regionale/ international prin valorificarea patrimoniului cultural, valorificarea ca centru universitar.

3. Necesitatea actualizarii strategiei de dezvoltare a Clujului, cu detalierea politicilor sectoriale si a programelor si a elaborarii unui plan de implementare asumat, alimentat în mod planificat si transparent din buget si alte surse;

4. Planificarea si implementarea strategiei necesita si dezvoltarea capacitatii profesionale a functionarilor, stimularea atitudinii proactive în utilizarea legii, în identificarea si implementarea de solusii, asumarea eticii profesionale si cresterea responsabilitatii si angajarii personale în actul administrative;

5. Angajarea si responsabilizarea clara a consilierilor locali si a functionarilor publici în procesul de decizie prin obligativitatea semnaturii personale pe decizii;

6. O suita larga de probleme necesita rezolvari rapide si nu tergiversarea comoda, pe baza unei legislatii permisive;

7. Implicarea redusa a comunitatii clujene si, drept consecinta, nivelul redus de constientizare privind planurile strategice de dezvoltare a Clujului si proiectele aferente impun: 

- O mai buna strategie de comunicare si o mai buna utilizare a celor doua departamente din primarie care au aceasta responsabilitate;

- Identificarea de metode si resurse de a implica mai eficient în procesele de planificare si decizie cetatenii si actorii urbani;

- Respectarea reala a legislatiei privind consultarea populatiei care deschide cai variate de a duce în strada strategia, proiectele si decizia, precum si evitarea contractelor dubioase;

- Asigurarea transparentei informatiilor din etapa de analiza si diagnoza a strategiei pâna la publicarea numelor câstigatorilor licitatiilor, a impactului proiectelor implementate etc;

- Responsabilizarea opozitiei prin intensificarea participarii, elaborarea de propuneri, dezbateri, prezentari publice etc;

8. Este absolut necesara inventarierea patrimoniului local si afisarea publica a acestuia în vederea fundamentarii strategiei si a constientizarii publice;

9. Controlul implementarii dezvoltarii urbane trebuie întarit, începând cu proiectele mici (locuinte, birouri, interventii asupra cladirilor istorice) pâna la zone întinse (dezvoltari imobiliare aberante, demolarea unor obiective cu valoare istorica si abandonarea lucrarilor). PUG-ul este anulat prin PUZ-uri care schimba prevederile acestuia;

10. Odata negociate viziunea, obiectivele si proiectele politicienii trebuie sa se alieze în atingerea viziunii strategice;

11. Pentru a deveni Clujul Capitala Culturala vor fi chemati în jurul acestui subiect personalitatile relevante pentru ca, pe baza criteriilor si regulilor aferente acestui proiect, sa elaboreze un plan, sa genereze idei, metode, solutii. Se va aborda cu prioritate zona centrala si zonele mai importante, mai expuse la evenimente. Este importanta implicarea comunitatii, solidaritatea intre diversii factori. Din pacate in prezent cercul in care se discuta acest subiect e mentinut inchis de catre primarie.

12. Privind dezvoltarea economica este necesara o strategie sectoriala pe termen lung si tansparenta informatiilor care sa angajeze companiile locale de toate anvergurile si sa atraga investitori externi. Este necesara de asemenea utilizarea instrumentelor si solutiilor innovative, de success, de tipul clusterului economic, polului de competitivitate, serviciilor agroindustriale, precum si stimularea parteneriatelor public-privat-academic-comunitate etc.. Se impune în acest sens structurarea unei echipe de experti si consultanti.

13. Dezvoltarea metropolitana stagneaza si trebuie repornita prin discutii de planificare si negociere între autoritatile locale, actorii locali si regionali si comunitatile metropolitane. Prioritare sunt asigurarea transportului public si a retelelor de infratsrtucturi de transport, utilitati si servicii, precum si asigurarea rolurilor pentru fiecare din membrii asociatiei metropolitane. La nivel metropolitan se pot aborda solutii de dezvoltare sustenabila de mare anvergura: pol agroindustrial, cluster economic etc. Este necesara implicarea comunitatilor prin informare, consultare si angajare, precum si responsabilizarea consilierilor si factorilor tehnici.

Mihaela Vrabete, 9 iunie 2012

Rezultate masa rotunda: „Pata Rât-soluţii pentru incluziunea socială, economică şi educaţională”

PDFImprimareEmail
In data de 6 iunie 2012, în Cluj-Napoca, a avut loc Masa Rotundă cu tema „Pata Rât-soluţii pentru incluziunea socială, economică şi educaţională” la care au participat candidaţii la funcţia de primar al Municipiului Cluj-Napoca: dl. Marius Nicoară (USL); dl. Eckstein-Kovács Péter (UDMR); dl. Ioan Avram (PRM); d-na. Mădălina Paul (independent) şi d-na. Dalia Fodor (PP-LC),precum şi reprezentanţi ai PDL: dl. Adrian Pop (consilier local) şi dl. Alexandru Coroian (vice-presedinte consiliul judeţean Cluj). 
Scopul mesei rotunde a fost obţinerea promisiunii viitorului primar al Municipiului Cluj-Napoca că va aloca pe lista sa de proiecte un rol prioritar rezolvării problemei „Pata Rat” prin crearea unui centru integrat de incluziune, care să conceapă un plan integrat de management pentru rezolvarea acestei probleme. Totodată iniţiatorii mesei rotunde au solicitat candidaţilor să consulte toate părţile afectate sau interesate înainte de a implementa orice plan de bătaie, să fie deschişi unui dialog real cu membri comunităţii clujene.
lniţiatorii mesei rotunde: Coaliţia Civism 2.0 ( Lobby Translivania: IoanaToadere, Aurora Cirlig, Oana Visan, Vlad Carbune, Dinu Todoran; JCI România-www.actionamresponsabil.ro : Ioana Sfarlea, Stelian Burduhos; Grupul de Acţiune Socială: Iulia Şandor) precum şi partenerii Lobby pentru Cluj şi gLOC, alături de reprezentanţii Fundaţiei Pro Roma, fundaţia Desire şi ai locuitorilor din Noul Pata Rat (case modulare); strada Cantonului şi „Dallas” cu sprijinul doamnei prof. Univ.dr.Enikő Vincze, şi al doamnei prof. Univ. Dr. Cristina Raţ, au transmis candidaţilor o listă de revendicări.
CAUZELE IDENTIFICATE DE CĂTRE INIŢIATORI
• Lipsa unei analize socio-economice minuţioase, pentru comunitatea din zona Pata Rât, pentru a găsi soluţii personalizate pentru fiecare familie, în ceea ce priveşte reinserţia în muncă a adulţilor, educaţie şi şcolarizare, etc.

• Lipsa unor dezbateri reale, urmate de monitorizare, control şi implementarea soluţiilor propuse (plan de acţiune cu buget, termene şi responsabilităti asumate.

• Lipsa unui analize amanuntite a părtilor interesate şi un stakeholders engagement plan

• Lipsa unui plan de acţiune integrat care să aducă împreună toate părtile interesate să rezolve această situaţie inacceptabilă într-un stat european în anul 2012.

• Acţiunile punctuale desfăşurate de diverse ONG-uri cu bătaie pe termen scurt nu au adus rezultatele scontate.

• Lipsa de interes scăzută a populaţiei adulte din zona Pata Rât de a avea un serviciu stabil şi orar fix de muncă.

• Existenţa unor potenţiale părţi interesate în a menţine populaţia din zona Pata Rât în această situaţie de fapt.

• Lipsa de şcolarizare / educaţie / specializare a marii majorităţi a adulţilor de la Pata Rât.


Consecinţele nerezolvării situaţiei urgente de la Pata Rât :
- problema de mediu; problema de sănătate; pericol de incendii şi alte accidente; problema socială;
- problema drepturilor omului; grad ridicat de infractionalitate

SOLICITĂRI CONCRETE:
Alternativele de soluţionare.
A. Obţinerea asumarea de către viitorul primar al Municipiului Cluj-Napoca a punerii acestei probleme în lista de priorităţi şi a unor paşi concreţi de implementare.
1. Analiza socio-economică în zona Pata Rât la zi şi elaborarea unui raport legat de situatia problematica si de nevoile fiecărei persoane din această comunitate.
2. Identificarea Stakeholderilor, a tuturor organizatiilor, institutiilor, companiilor, persoanelor publice, a cetatenilor care au avut/au proiecte sau initiative cu/pe aceasi tema, si care doresc sa se implice in rezolvarea problemei.
3. Pregatirea unui raport preliminar in urma documentarii si transmiterea acestuia catre baza de date de stakeholderi spre consultare
4. Primirea in scris a opiniilor
5. Organizarea unei audierii publice pe această temă
6. Raport in urma audierii publice
7. Stakeholder Engagement plan pe termen mediu si lung , cu responsabilizarea prin contract si asumare publica
8. Monitorizare trimestriala si oferire suport
9. Planificare si urmarire plan de managementul riscurilor
Datorita faptului că situatia problematică este una complexă, ar trebui să privim această provocare ca pe un program INTEGRAT cu varii proiecte şi subproiecte. Anvergura şi dificultatea rezolvării acestei probleme, care a mai fost supusă de nenumarate ori opiniei publice, varii organizaţii, instituţii şi persoane fizice/juridice încercând să o rezolve atrage necesitatea ca intreaga comunitate să participe la găsirea de soluţii pe care apoi să şi le asume. Comunitatea trebuie să treacă pragul de indiferenţă la care se regăseşte în acest moment şi să-si rezolve în interior problemele.
Cluj-Napoca, 06 iunie
Contact: Ioana Sfarlea - 0762-248181

Rezultate masă rotundă "Stiu cum sa-si aleaga clujeni administratorii"

PDFImprimareEmail

Comunicat de presă
Cluj-Napoca, 29 mai 2012
Pentru publicare imediată

Coaliția 52 a organizat marţi, 29 mai 2012, ora 14.00, la sediul Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4/19, sala 20, o masă rotundă la care au participat şase candidaţi la alegerile locale din 2012, patru reprezentanţi ai mass media locale şi reprezentanţii Coaliției 52 de la nivel local.
Tema mesei rotunde a fost „Ştiu cum să-şi aleagă clujenii administratorii oraşului?” stabilită conform audierii publice cu aceeaşi temă, care a avut loc în 26 aprilie 2012. Scopul mesei rotunde C52 a fost acela de a stimula dezbaterea electorală reală şi de conţinut în jurul unei probleme de interes major, prin colectarea de soluţii concrete şi argumentate. La masa rotundă au participat şase candidaţi: trei candidează la funcţia de consilier local, unu la funcţia de primar şi trei la funcţia de consilieri judeţeni. Aceştia şi-au prezentat platformele electorale, timp de cinci minute, au menţionat care au fost criteriile pentru nominalizarea candidaţilor în partide, dar şi care le sunt proiectele.
Adrian Popa, candidat PDL, a declarat că pentru desemnarea candidaţilor s-a ţinut cont de două aspecte: experienţa profesională şi disponibilitatea de a activa şi de a se implica în viaţa comunităţii. Acesta a mai menţionat că în viziunea sa „Clujul trebuie să fie un centru financiar-bancar şi de servicii”. Pe lângă aceste lucruri, Adrian Popa a declarat că în viitorul mandat doreşte să realizeze un campus universitar, care să permită studenţilor să beneficieze pe perioada studiilor de un loc de trai accesibl ca preţ. Astfel, studenţii vor putea cheltui restul banilor din bugetul lunar pe mâncare sau alte servicii, lucru care ar genera o creştere a veniturilor încasate de către agenţii economici. Pe când, Alexandru Coroian, candidat din acelaşi partid, a menţionat că şi-a propus pentru urmatorul mandat să dezvolte reţeaua de parcuri industriale, dar să dezvolate şi infrastructura medicală, inclusiv să finalizeze Spitalul Regional de Urgenţă. „Proiectele mele sunt integrate într-o viziune pe 20-30 de ani, care să facă din oraşul şi judeţul Cluj un element de referinţă la nivel naţional.”
La una din întrebările adresate participanţilor la eveniment, Dănuţ Canta, membru USL a declarat că indiferent de ce formaţiune va câştiga conducerea Consiliului Judeţean, în calitate de membru USL, va susţine proiectele pentru clujeni. În acealaşi timp, Steluţa Cătăniciu, care actualmente deţine funcţia de consilier local, dar care doreşte să mai ocupe această poziţie încă un mandat, a declarat: „O să îcerc să fiu un partener onest cu Emil Boc, dacă acesta va fi primar. Sunt un om de echipă şi cred în echipă, de aceea viitorul primar ma poate vedea ca şi un partener de colaborare.”

Un alt participant la eveniment, Péter Eckstein-Kovács, a menţionat că criteriile de nominalizare în cadrul UDMR sunt extrem de stricte. În viziunea acestuia un candidat la funcţia de primar trebuie să fie un bun gospodar, să fie transparent, să cunoască oraşul, să vină cu proiecte concrete, dar să aibă şi o relaţie foarte bună de colaborare cu angajaţii din Primărie. 
Ulterior, fiecare candidat a răspuns timp de 1 minut la fiecare întrebre adresată de iniţiatori şi de cei patru jurnalişti aflaţi la eveniment. Printre aceştia au fost: Sorin Călin, Raul Chiş, Vlad Pintea şi Titus Crăciun. Comisia de iniţiatori a fost formată: Iosif Pop – președintele Consiliul Civic Local, Ludmila Pop şi Florin Şomodi – membri Lobby pentru Cluj.
În data de 14 iunie 2012, în cadrul unei conferințe de presă, vor fi prezentate opiniile şi concluziile colectate în cadrul celor opt mese rotunde.
***
Coaliția 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului dintre societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.

Pentru mai multe detalii sau informaţii vă rugăm contactați:
Ludmila Pop
Coordonator Relaţii Publice 
0743.316.947
lobbypentrucluj@gmail.com
www.lobbypentrucluj.ro
www.lobbypentrucluj.blogspot.com

Monday, May 28, 2012

Masa rotunda: CALITATEA PROCESULUI EDUCAŢIEI LA CLUJ-NAPOCA

Comunicat de presă
Cluj-Napoca, 24 mai 2012
Pentru publicare imediată
                                                                 

PROIECTELE EUROPENE VOR SALVA EDUCAŢIA LA CLUJ


Coaliția 52 a organizat joi, 24 mai 2012, ora 18.00, la sediul Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4/19, sala 20, o masă rotundă la care au participat trei candidaţi la alegerile locale din 2012, trei reprezentanţi ai mass media locale şi reprezentanţii Coaliției 52 de la nivel local.

 

Tema mesei rotunde a fost Durata studiilor în învățământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educație?, stabilită conform audierii publice cu aceeaşi temă, care a avut loc în 3 noiembrie 2011. Scopul mesei rotunde C52 a fost acela de a stimula dezbaterea electorală reală şi de conţinut în jurul unei probleme de interes major, prin colectarea de soluţii concrete şi argumentate. La masa rotundă au participat trei candidaţi: doi candidează la funcţia de consilier judeţean şi unu la funcţia de primar. Aceştia şi-au prezentat platformele electorale, timp de opt minute.


Gheorghe Fătăceanu, membru PNŢCD, a declarat că pentru a creşte calitatea educaţiei va întreprinde urmatoarele măsuri:
-          Va propune întroducerea admiterii în facultăţi, precum şi dezvoltarea infrastructurii cu resurse de la nivel local şi judeţean;
-          Va propune profesorilor din mediul rural să dezvolte proiecte care în principal vor fi alternative de finanţare pentru educaţia din aceste zone;
-          Va propune emisiunea de obligaţiuni şi implicarea agenţilor economici sectorul educaţiei;
-          Va încerca să deschidă centre de consultanţă şi servicii conexe pentru utilizarea resurselor din mediul universitar în mediul rural şi urban, pe domenii precum: psihologie, asistenţă socială, drept, etc.

În schimb, Marinela Marc, membru PDL, care în prezent deţine funcţia de consilier judeţean, a declarat că în următorul mandat intenţionează să: 
-          Contribuie la dotarea şcolilor cu regim special;
-          Ofere mai mult acces copiilor din zona rurală la cultură, lucru care se traduce prin majorarea numărului de vizite înreprinse de copiii din zona rurală la instituţiile de cultură din Cluj-Napoca;
-          Dezvolte proiecte sociale prin care să ofere sprijin material copiilor cu probleme, precum şi proiecte care să încurajeze activităţile extracuriculare;
-          Să acopere costurile de transport;
-          Să dezvolte şcoli profesionale în zonele rurale, care să contribuie la revitalizarea unor domenii de interes, precum cele de agroturism;



Cel de-al treilea candidat, care a participat la eveniment este Mircia Giurgiu şi a declarat că „nu sunt de-acord cu studii liceale de 3 ani în schimb de 4”. De asemenea, candidatul a mai declarat că:
-          Va înfiinţa o şcoală de arte şi meserii, în parteneriat cu o şcoală din Cluj-Napoca, prin care pensionarii să se implice în formarea unor profesionişti în anumite domenii. „Există deja un proiect, iar toţi cei implicaţi vor fi plătiţi.”
-          Pentru profesorii cu venituri mici va oferi mese la cantinele primăriei, tichete cadou şi locuinţe sociale;
-          „O să susţin proiectele europene cu şcolile şi sindicatele”.
Ulterior, fiecare candidat a răspuns timp de 1 minut la fiecare întrebre adresată de iniţiatori şi de cei 3 jurnalişti aflaţi la eveniment. Printre aceştia au fost: Raul Chiş, Sorin Călin şi Vlad Pintea. Comisia de iniţiatori a fost formată: Lucia Cojocaru – lider SLIPC, Raluca Dârjan – manager SLIPC şi Graţiela Angheluş – manager proiect Centrul Raţiu pentru Democraţie.

În data de 14 iunie 2012, în cadrul unei conferințe de presă, vor fi prezentate opiniile şi concluziile colectate în cadrul celor opt mese rotunde.

***
Coaliția 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului dintre societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.

Masa rotunda: SOLUŢII PENTRU SUSȚINEREA IMM-URILOR ȘI CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

Comunicat de presă
Cluj-Napoca, 16 mai 2012

                                                                 

CANDIDAŢII PROPUN SOLUŢII PENTRU SUSȚINEREA IMM-URILOR ȘI CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ


Coaliția 52 a organizat marți, 15 mai 2012, ora 18.00, la sediul Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4/19, sala 18, o masă rotundă la care au participat patru candidaţi la alegerile locale din 2012, patru reprezentanţi ai mass media locale şi reprezentanţii Coaliției 52 de la nivel local.

Tema mesei rotunde a fost "Putem relansa economia fără susținerea IMM-urilor și fără crearea de noi locuri de muncă?", stabilită conform audierii publice cu aceeaşi temă, care a avut loc în 24 noiembrie 2011. Scopul mesei rotunde C52 a fost acela de a stimula dezbaterea electorală reală şi de conţinut în jurul unei probleme de interes major, prin colectarea de soluţii concrete şi argumentate. La masa rotundă au participat patru candidaţi: doi candidează la funcţia de consilier judeţean, unu la funcţia de consilier local şi unu la funcţia de primar. Aceştia şi-au prezentat platformele electorale, timp de opt minute.


Vakar Istvan, membru UDMR, candidat pentru funcţia de consilier din cadrul Consiliului Judeţean, a declarat: „Chiar dacă judeţul Cluj nu este unul agricol, consider că o masură necesară este stimularea reţelei de dezvoltare şi de schimb a mărfurilor din agricultura judeţului, sub egida Agro Transilvania, care este o investiţie a Consiliului Judeţean şi care acum funcţionează ca un mare angro. Agro Transilvania este un proiect care a fost adus în sfera profitabilităţii în acest mandat. Acesta a fost gândit ca un proiect de <bune maniere în sectorul agricol> şi consider că poate aduce venituri. Stimularea şi accederea la piaţă a produselor bio, a energiilor regenerabile, a plantelor medicinale, stimularea asocierii în vederea valorificării produselor, ajutorul direct pentru promovarea producătorilor agricoli şi meşteşugarilor, prin intermediul <Produs de Cluj>”. Acestea sunt doar câteva măsuri propuse.

Un alt participant la acest eveniment, Emil Culda, membru PNŢCD, a declarat: „Am două categorii de obiective: cele pe termen scurt şi cele pe termen lung şi mediu.  Nu cred că urbea noastră are nevoie de proiecte măreţe, prin urmare, în prima categorie de obiective va intra evaluarea stării la zi a Primăriei Cluj-Napoca, pentru că am constatat cu stupoare că aceasta nu a publicat în 20 de ani o situaţie a patrimoniului municipiului, care să ne spună ce patrimoniu şi datorii are municipiul. Pe termen lung, sunt preocupat de punerea în mişcare a mecanismului pe care Primăria îl poate stimula şi prin care poate sprijini investiţiile care să aducă bani şi locuri de muncă.”
La eveniment a mai participat Dalia Fodor şi Viorel Mândruț – reprezentanţi ai PP–LC, care au declarat că pentru relansarea economiei şi crearea de noi locuri de muncă: „IMM-urile trebuie să fie lăsate în pace”.

Ulterior, fiecare candidat a răspuns timp de 4 minute la întrebările adresate de iniţiatori, dar şi de cei 4 jurnalişti aflaţi la eveniment. Printre aceştia au fost: Maria Sângeorzan, Raul Chiş, Claudiu Pădurean şi Sorin Călin. Comisia de iniţiatori a fost formată: Iosif Pop – președintele Consiliul Civic Local, Ioana Sfârlea - membru Junior Chamber International, filiala Cluj-Napoca, Mircea Lazea şi Florin Șomodi – membrii Lobby pentru Cluj.

În data de 14 iunie 2012, în cadrul unei conferințe de presă, vor fi prezentate opiniile şi concluziile colectate în cadrul celor opt mese rotunde. 

Masa rotunda : CLUJ-NAPOCA ORAŞUL VIITORULUI SAU UN ORAŞ DE ASISTAŢI SOCIALI? 17 mai 2012

Comunicat de presă
Cluj-Napoca, 17 mai 2012
Pentru publicare imediată
                                                                 

CLUJ-NAPOCA ORAŞUL VIITORULUI SAU UN ORAŞ DE ASISTAŢI SOCIALI?


Coaliția 52 a organizat joi, 17 mai 2012, ora 18.00, la sediul Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4/19, sala 20, o masă rotundă la care au participat patru candidaţi la alegerile locale din 2012, trei reprezentanţi ai mass media locale şi reprezentanţii Coaliției 52 de la nivel local.

 

Tema mesei rotunde a fost „Costul utilităților la Cluj-Napoca” stabilită conform audierii publice cu aceeaşi temă, care a avut loc în 16 februarie 2012. Scopul mesei rotunde C52 a fost acela de a stimula dezbaterea electorală reală şi de conţinut în jurul unei probleme de interes major, prin colectarea de soluţii concrete şi argumentate. La masa rotundă au participat patru candidaţi: doi candidează la funcţia de consilier judeţean, unu la funcţia de consilier local şi unu la funcţia de primar. Aceştia şi-au prezentat platformele electorale, timp de opt minute.

Dan Horea, membru PNŢCD, a declarat că pentru reducerea costurilor la utilităţi va întreprinde urmatoarele măsuri:
-          Va depolitiza şi profesionaliza peronalul regiilor publice.
-          Va face demersurile necesare pentru utilizarea energiilor verzi, care sunt o alternativă în care nu s-a investit.
-          Va izola termic clădirile în care locuiesc persoane/ familii asistate social.
-          Va investi în panouri fotovoltaice, care împreună cu panourile solare reprezintă soluţii pentru ieftinirea utilităţilor publice. „Parcuri fotovoltaice pot fi realizate pe terasele blocurilor, pentru încălzirea apei menajere şi panouri solare pentru iluminarea parcărilor şi altor spaţii comune. Aceste proiecte ar trebuie demarate în instituţiile publice. Amortizarea investiţiilor se face între 3-5 ani. În plus vor fi create  şi locuri de muncă.”
-          „Încălzirea cu microcentrale, de cvartal este soluţia cea mai ieftină şi mai eficientă.” A declarat candidatul.
-          „Privatizarea nu este o soluţie. În schimb pot reuni furnizorii publici sub egida unei organizaţii, iar coordonarea acesteia să fie externalizată şi licitată la nivel internaţional, pentru a nu încuraja corupţia. La licitaţie ar putea şi universităţi tehnice.”
În final, Dan Horea a declarat că există mai multe soluţii, inclusiv realizarea de centrale pe cursul râurilor, toate acestea fiind de natură tehnică şi nu politică.
Un alt participant la eveniment, Ioan Avram, membru PRM, care candidează la funcţia de consilier local, a declarat că soluţiile întreprinse în mandatul dânsului vor fi:
-          Liberalizarea pieţei utilităţilor prin demonopolizarea acestora.
-          Menţinerea costurilor la nivelul existent, pentru că o diminuare nu este posibilă.
-          Vor fi reorganizate şi restructurate regiile.
-          Va organiza un colectiv de specialişti şi va face un program care va duce la reorganizarea sistemului de branşare.
-          Va elabora politici, programe şi proiecte, care să ducă la utilizarea energiilor alternative.
-          Va depune efort în ceea ce priveşte echilibrarea relaţiei furnizor-consumator, care trebuie să fie bazată pe respect.
Intervenţia lui Ioan Avram s-a închetia cu declaraţia urmatoare: „Dezvoltarea economică sustenabilă este soluţia pe termen lung, atunci când discutăm de costul utilităţilor la Cluj-Napoca”.
Un alt candidat PRM, Mihai Mureşan a menţionat că:
-          Va dezvolta pieţe care să soluţioneze disfuncţionalităţile existente, legate de utilităţi.
-          Va colabora cu operatori responsabili de finanţarea şi coordonarea furnizării utilităţilor publice.
-          Va proteja categoriile defavorizate într-o altă manieră decât cea utilizată în prezent.
-          Nu va mări taxele, ci va încerca să le diminueze, deşi soluţia pe termen lung este cea de creare a locurilor de muncă.
Reprezentantul PPMT, Alexandru Grigorie Csaba Csep, care candidează la funcţia de consilier judeţean, a declarat că „Taxele nu trebuie micşorate, pentru că muncipalitatea are nevoie de resurse. Costul energiei electrice nu este mare, în schimb cel al gazelor naturale este. Am observat că odată cu preţul utilităţilor creşte şi birocraţia. Eu nu am cunoştinţe în acest domeniu, prin urmare nu am nici păreri. În schimb, sunt preocupat de relaţia dintre etnia română şi cea maghiară. Aş găsi soluţii pentru ca cele doua să conlucreze mai bine, mai ales pentru că municipiul Cluj-Napoca este unul cultural.
Ulterior, fiecare candidat a răspuns timp de 1 minut la fiecare întrebre adresată de iniţiatori şi de cei 4 jurnalişti aflaţi la eveniment. Printre aceştia au fost: Maria Sângeorzan, Florin Danciu şi Sorin Călin. Comisia de iniţiatori a fost formată: Iosif Pop – președintele Consiliul Civic Local, Mircea Lazea – membrii Lobby pentru Cluj şi Doru Buia – membru U.G.I.R.

În data de 14 iunie 2012, în cadrul unei conferințe de presă, vor fi prezentate opiniile şi concluziile colectate în cadrul celor opt mese rotunde.